Informație de contact

SUPORT INFORMAȚIONAL

+373 22 270 044

program: de luni pînă vineri 08:00 - 17:00

Istorie

 
Poşta în Moldova medievală.
 
Primele manifestări de transmitere a comunicărilor pe teritoriul Moldovei s-au produs odată cu dezvoltarea economiei și vieţii spirituale la geto-daci. Pe măsura evoluţiei civilizaţiei geto-dacice, constituindu-se statul unitar dacic condus de regele Burebista, stabilindu-se relaţii comerciale și diplomatice cu seminţiile vecine, îndeosebi cu grecii și romanii, sistemul de comunicaţie a cunoscut, treptat, un nivel de organizare mai avansat.
 
Dupa cucerirea Daciei de către împăratul Traian, în urma actiunilor militare întreprinse în perioada 105-106 e. n., autorităţile romane includ noua provincie în reţeaua poştală a Imperiului Roman, cunoscută sub denumirea de cursus publicus, pe care o menţin aici pînă în anul 271, cînd administraţia romană s-a retras peste Dunăre.
 
Serviciul poştal în Moldova a luat naştere concomitent cu organizarea statală a principatului, din necesitatea de a transmite poruncile voievozilor pînă în cele mai îndepărtate puncte ale tării. Curierii domnului se numeau olaci sau olăcari. Cailor de poştă li se spunea cai de olac, iar căruţelor de poştă-olace.
 
Responsabil de corespondenţa purtată de domn era logofătul al treilea, care mai tîrziu, în sec. XVI, a fost înlocuit de marele postelnic, care trebuia să fie cărturar, scriitor bun și vorbitor "totdeauna lînga domn". O intensă corespondență cu străinătatea a întretinut Ştefan cel Mare și Sfînt (1457-1504).
 
Cuvîntul menzil, intrat în circuitul limbii române, provine din limba turcă, semnificînd locul unde se schimbau caii de poştă sau de menzil, adică staţie de poştă. Aceste releuri de poştă, conduse de un căpitan de menzil, au luat ființă în Moldova în prima jum. a sec. al XVII-lea.
 
Curierii trimişi cu misiuni în cadrul țării se numeau lipcani, iar cei care plecau în străinătate - călărasi. Impozitul pentru poştă apăsa greu populaţia ţării și l-a determinat pe Constantin Mavrocordat (1741-1743) să realizeze reforma conform căreia cheltuielile necesare pentru deplasarea curierilor să fie suportate de către stat. Spre sfîrșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX menzilurile erau date în concesiune. Sarcina de a le întreţine şi-o asumau unii boieri de seamă, care încheiau cu vistieria contract pe un termen de patru ani si jumătate.
 
 
 
Poşta în Basarabia şi Moldova.
 
Conform Tratatului de pace, semnat în ziua de 16/28 mai 1812 la Bucuresti, care a pus capăt razboiului ruso-turc (a. 1806-1812), teritoriul Moldovei situat între rîurile Prut si Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, noua provincie fiind numită Basarabia. Boierului moldovean Scarlat Sturza, desemnat în funcţia de guvernator civil, i s-a acordat dreptul să "instituie poştele".
 
În Chișinău, centrul administrativ al provinciei, expediţiei poştale i-au fost oferite doua case. În 1816 Departamentul II al guvernului local avea angajaţi 245 de simiraşi si 32 de lipcani.
 
Transportarea corespondenţei expediate peste hotarele Basarabiei depindea de orarul stabilit de Oficiul poştal de frontiera din Dubăsari. Plata pentru greutate, asigurare si ştafetă se efectua în piaştri, conform regulamentului din 13 decembrie 1807, privind funcţionarea poştei în Moldova.
 
În 1816, Expediţia poştală din Chișinău este transformată în Oficiu Poştal Regional, condus de poştmeister. În corespundere cu prevederile Regulamentului organizării administrative a Basarabiei, adoptat de împăratul Alexandru I la 29 aprilie 1818, la Chișinău urma sa functioneze în continuare Oficiul Poştal Regional, iar în ţinuturi - expediţii poştale.
 
Prin memoriul său din 31 decembrie 1851, Cancelaria Comitetului pentru staţiile poştale ale Basarabiei informa instituţia specială pentru prestaţii judeţene că în provincie sunt în total 50 de staţii de poştă, printre care: Bălți, Tighina, Ismail, Leova, Reni.
 
În urma izbucnirii în toamna anului 1853 a războiului din Crimeia, autorităţile ruseşti au luat unele măsuri de securitate pe teritoriul Basarabiei, îndepărtînd de la frontieră o serie de instituţii statale, inclusiv și cele poştale. Oficiul poştal difuza, de asemenea, și un sir de ziare și reviste. Prima publicaţie periodică din provincie se întitula Buletinul regiunii Basarabia, primul număr al căreia a aparut la 17 iulie 1854. Oficii poştale erau în toate centrele judeţene, fiecare avînd cîte un poştmaistru, un adjunct şi cîţiva poştaşi.
 
Conform clauzelor tratatului de pace de la Paris din 30 martie 1856, care a pus capăt razboiului din Crimeia, Rusia a retrocedat Principatului Moldova o parte din sudul Basarabiei. Acest teritoriu, împărțit din punct de vedere administrativ în trei județe - Bolgrad, Cahul și Ismail, timp de 22 de ani ( pîna la încheierea în ziua de 13 iulie 1878 a Tratatului de pace de la Berlin) a fost încadrat în sistemul poștal al Moldovei, iar după actul de la 24 ianuarie 1859 - în cel al României.
 
În 1857 în urma propunerilor comisiei ce se ocupa de reformarea sistemului poştal în Principatul Moldova, poştele se constituie definitiv ca instituții de stat, se înfiinţează noi oficii poştale, se înmultesc cursele de diligențe, se asigură personalului poştal salarii fixe și înaintări, se stabilesc norme precise de lucru, se instituie tarife raționale, se introduc cutiile de scrisori și, în fine, se introduc timbrele poştale.
 
Primele mărci poştale adezive moldovenesti sunt numite convențional "Cap de bour". Prima emisiune, constituită din 4 mărci cu valorile nominale de 27, 54, 81 și 108 parale a fost pusă în circulaţie la 22 iulie 1858, pe desen fiind reprezentat un cap de bour, cornul poştal, o stea cu cinci colţuri şi inscripţia PORTO SCRISORI cu caractere chirilice.
 
La 29 august 1864, Regele Alexandru Ioan Cuza aprobă comasarea serviciului postal cu cel telegrafic, iar prin ordonanţa din 3 decembrie 1865 promulgă prima lege de organizare poştal-telegrafică.
 
Dupa votarea de către Sfatul Ţarii, la 27 martie/9 aprilie 1918, a actului unirii Basarabiei cu România, Ministerului Căilor de comunicaţie, Poştelor, Telegrafelor și Telefoanelor i s-a schimbat denumirea în Directoratul Lucrărilor Publice. Cu începere de la 10 mai 1918, legea de organizare poştală din România prin decret regal a fost extinsă și în Basarabia. În conformitate cu legea privind organizarea administraţiei și personalului poştelor, telegrafelor și telefoanelor din 20 aprilie 1927, teritoriul României a fost divizat în 10 Direcţii regionale, una dintre care își avea resedinţa la Chişinău.
 
Curînd, în cadrul măsurilor de intensificare a rapidităţii de transportare a corespondenţei la destinaţie, Direcţia Generală P.T.T. a realizat o actiune importantă, modificînd metoda manipulării corespondenţei depuse cu menţiunea "expres". Corespondenţa recomandată cu menţiunea expres trebuia să fie prezentată de expeditori cu puțin timp înaintea plecării trenurilor, pe cînd pentru corespondența simplă cu aceeași mențiune oficiile postale au instalat cutii poştale.
 
După anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940, Sistemul poştal al provinciei a fost subordonat Direcției Comisariatului Popular al Comunicaţiilor ale U.R.S.S. de pe lînga Consiliul Comisarilor Poporului al R.S.S.M.
 

Poșta în R.S.S. Moldovenească
 
După reocuparea Basarabiei (a.1944) de către trupele sovietice, pe cea mai mare parte a teritoriului ei dezmembrat, numită R.S.S. Moldovenească, și-a reluat activitatea Direcţia Împuternicitului Comisariat Popular al Telecomunicaţiilor al U.R.S.S. de pe lîngă Consiliul Comisarilor Poporului al R.S.S.M.
 
La 28 august 1945, Școala de meserii nr.1 din Chișinău a fost dată în proprietate Direcţiei Împuternicitului Comisariat Popular al Telecomunicaţiilor, care a transformat-o în şcoală profesională de telecomunicaţii, ea urmînd să instruiască un număr de 200 elevi. În baza decretului Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 16 februarie 1955 a fost instituit Ministerul Telecomunicaţiilor al R.S.S.M. care cuprindea în structura sa și secţia Poştală.
 
Potrivit ordinului împuternicitului Ministerului Telecomunicaţiilor al U.R.S.S. de pe lîngă Consiliul de Miniștri al R.S.S.M. din 23 octombrie 1947, ca urmare a desfiinţarii judeţelor în R.S.S.M., oficiile poştale judeţene au fost reorganizate în oficii poştale orăşănesti, iar în baza decretului Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 16 februarie 1955 a fost instituit Ministerul Telecomunicaţiilor al R.S.S.M.
 
În conformitate cu dispoziţia din 8 iulie 1967 a Consiliului de Miniștri al R.S.S.M., ministrul telecomunicaţiilor al R.S.S.M. V. Rusu a emis la 22 iulie 1967 ordinul privind organizarea în cadrul Ministerului Telecomunicaţiilor a Direcţiei comunicaţiilor Poştale, Direcţiei Telecomunicaţiilor si Radiodifuziunii, Direcţiei de difuzare a presei "Soiuzpeciati" și Direcţiei de planificare financiară.
 
La 20 decembrie 1956 a fost dată în exploatare clădirea cu trei nivele a Secţiei de transportare a corespondenţei pe calea ferată, situată în preajma gării feroviare, a cărei construcţie demarase în aprilie 1952.
La sfîrsitul anilor 50, începutul anilor 60, ziarele republicane erau transportate cu avionul în 12 centre raionale și 2 oficii poştale (Basarabeasca și Tîrnova).  În 21 de centre raionale transportarea se efectua cu automobile și numai în 2 centre raionale (Călărași și Ungheni) - cu trenul.
 
Unul dintre mijloace de transport era și bicicleta. Pe parcursul anului 1960, bunăoara, poștașilor le-au fost puse la dispoziţie 1700 de biciclete.
Spre sfîrșitul anului 1959 Oficiul Poştal Telegrafic Chișinău a fost plasat în edificiul casei Telecomunicaţiilor. Pentru instruirea viitorilor angajaţi în sfera telecomunicaţiilor, în iunie 1971 a fost organizat Colegiul de Telecomunicaţii din Chișinău.
 
În perioada postbelică au fost depuse eforturi susţinute în vederea creării unei reţele moderne de comunicaţii prin poştă. Deși a fost politizată, supusă principiilor socialismului, ca, deopotrivă, întreaga societate sovietică, poşta R.S.S.M. a cunoscut pe parcurs o dezvoltare notabilă.
 
 
Poşta Moldovei
 
În urma mişcării de renaştere și eliberare naţională, declanșată în perioada 1988-1989, la 23 iunie 1990 este adoptată declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova, iar la 27 august 1991 Parlamentul proclamă independenţa republicii Moldova.
 
La 29 ianuarie 1993, Ministerul Informaticii, Informaţiilor și Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova emite un ordin semnat de ministrul Ion Casian cu privire la reorganizarea întreprinderilor de informatică și telecomunicaţii în întreprinderi de stat "Poşta Moldovei" și "Moldtelecom", în care se mentionează: "În scopul sporirii eficacității serviciilor prestate în sfera telecomunicaţiilor și poştei republicane și luînd în considerare recomandaţiile și practica organizaţiilor internaţionale referitor la structurile în domeniul vizat, s-a decis efectuarea separării patrimoniului comunicaţiilor poştale și difuzării poştei cu toate mijloacele tehnice, transportul, clădirile, echipamentul auxiliar, destinate pentru efectuarea activităţii procesului de comunicaţii poştale, de patrimoniul telecomunicaţiilor". Pe baza întreprinderilor de informatică și telecomunicaţii  care au fost supuse reorganizării în cadrul Ministerului Informaticii, Informaţiei și Telecomunicaţiilor al R.M., cu începere de la 1 martie 1993, au fost create: Întreprinderea de Stat "Poșta Moldovei" și întreprinderea de telecomunicaţii "Moldtelecom".
 
Anterior perioadei de instituire a Întreprinderii de Stat "Posta Moldovei", și anume începînd cu data de 16 noiembrie 1992, Republica Moldova a devenit membru plenipotenţiar al Uniunii Poştale Universale, formînd cu celelalte țări-membre un teritoriu poştal unic. Pe parcurs, în colaborare cu alte state, ÎS "Poşta Moldovei" a aderat  la un șir de organisme internaţionale de resort: Comunitatea Regională în Comunicaţii (CRC), PostEurop (Asociaţia operatorilor poştali din Europa (de la 1 ianuarie 1997) și altele.
 
Principalele reguli și condiţii de administrare, dezvoltare și exploatare a serviciilor poştale publice în Republica Moldova, drepturile și obligaţiile statului, persoanele fizice și juridice în domeniul comunicaţiilor interumane și transportului bunurilor materiale sunt stabilite prin Legea poştei, adoptată de parlamentul Republicii Moldova la 18 mai 1995. Conform acestei legi, Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei" i-a fost atribuită calitatea de operator naţional cu drept exclusiv de prestare a serviciilor poştale de baza, iar mijloacele de comunicaţii poştale existente la data adoptării ei au fost declarate proprietate a statului.
 
Din februrie1996 printre serviciile prestate de Poşta Moldovei se înscrie și serviciul de poştă rapidă EMS Moldova. Poşta Moldovei desfaşoară, de asemenea, o remarcabilă activitate filatelică. Din 1991, cînd a fost pusă în circulaţie prima serie de mărci poştale consacrate primei aniversări de la proclamarea suveranităţii Republicii Moldova și pînă în decembrie 1998 au fost emise 76 serii de mărci poştale.
 
La 23 iunie 2001, pentru prima dată în Moldova a fost organizată Expoziția Filatelică Internațională Republica Moldova - România “Aripi peste Prut”. O dată remarcabilă în acest domeniu este si deschiderea magazinului filatelic în luna martie a anului 2004.
 
În scopul sporirii calităţii Serviciului Poştei Rapide, în anul 2000 s-a implementat reţeaua internaţională TULIPS, un sistem de urmarire și evidenţă a trimiterilor EMS, care informează clientela, în caz de necesitate, despre locul aflării trimiterii.
 
Î.S. «Poşta Moldovei» asigură prestarea serviciilor poştale universale la nivelul intregii tări, acționînd în direcţia lărgirii spectrului de servicii, ridicării competitivităţii și accesibilităţii serviiciilor prestate. Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne asigură prestarea de către Î.S. «Poşta Moldovei» a serviciilor noi, precum: poşta electronică și servicii Internet.
 
Un pas important în această direcţie îl constituie implementarea în luna mai a anului 2005 a sistemului automatizat «IFS-STEFI», elaborat de Uniunea Poştală Universală, care permite efectuarea schimbului de mandate internaționale prin poşta electronică.
 
Din decembrie 2004 este implementat sistemul informaţional “Automatizarea locului de muncă al operatorului poştal”, care asigură on-line regimul de activitate cu serverul central al ÎS ”Poşta Moldovei”.
 
Întru extinderea relaţiilor de colaborare și antrenare în procesul de dezvoltare a activităţilor telematice, în ianuarie 2007 ÎS "Poşta Moldovei” a aderat la Cooperativa Telematics din cadrul Uniunii Poştale Universale. 
 
O afacere de succes cere capacitate de adaptare și inovare pentru a veni în permanenţă în întîmpinarea așteptărilor publicului. Orice întreprindere are nevoie de oameni, iar o afacere de succes are nevoie de mai mult - de angajaţi calificaţi. Administraţia Î.S. „Poşta Moldovei” a făcut un pas important pentru asigurarea ramurii cu cadre calificate, inaugurînd în primăvara anului 2007 un Centru de Instruire pentru deservirea lucrătorilor întreprinderii, obiectivul de bază al căruia este dezvoltarea calificării profesionale a angajaţilor întreprinderii din toate raioanele ţării. Acest lucru face posibil instruirea a mai multe cadre poştale profesioniste.